Costume tradiționale
Costumul lipovenesc al femeilor este spectaculos. Păstrează structura vechiului costum rusesc din preajma Moscovei şi a Volgăi centrale, ţinuturi de unde se pare ca au venit staroverii, cunoscuţi în România ca lipoveni. Și costumul tradițional bărbătesc este deosebit și are elemente unice.
Piesa de bază a costumului tradițional feminin este reprezentată de fustă (iubca) sau sarafan - largă şi lungă până la glezne.
Mijlocul este încins cu un „pois” – brâu ţesut din lână de diferite culori (roşu, verde, maro etc). La femei, acesta este mai lung. Brâul constituie o piesă care dă astăzi o notă caracteristică costumului lipovenesc.
Capul femeilor este acoperit obligatoriu cu batic. Fetele nemăritate îşi împletesc părul într-o singură coadă, în care îşi prind o panglică de mătase. La cununie, cosiţa fetei care se mărită este despletită şi părul este împletit în două codiţe (simbolizând cununia, cuplul), care se prind într-un coc, în creştetul capului.
Elementele costumului feminin:
• Rubasca (cămașa), din pânză albă, croită destul de larg, cu crețuri multe la gât și la umăr, având cusături decorative colorate la partea de jos a mânecilor și la gât.
• Iubca de pânza albă, lungă, cu dantelă la poale, care se poartă sub o altă fustă, numită tot iubca. Aceasta este croită dintr-un postav subțire, încrețită tare la mijloc și cu benzi altfel colorate la poale. Câteodată, în locul fustei de postav, pe deasupra cămășii și a fustei de pânză se poartă subca.
• Subca Plate (rochie), lungă până la glezne, are o croială amplă, din șapte foi încrețite, amintind într-un fel de sarafan. Partea de sus este mult răscroită sau are chiar Proima (bretele).
• Pois (cordon sau bete), din lână sau mătase, țesut sau împletit. Cu acesta se încinge mijlocul.
Pe deasupra se purtau o varietate apreciabilă de haine mai groase sau mai subtiri, potrivite cu anotimpul, între acestea putand fi amintite:
• Kofta (haina), din stofă subțire de lână sau bumbac, scurtă până peste talie, încheiată în față, cu mâneci lungi. Nu are guler și e tivită pe margini, cu dantelă de o singură culoare.
• Cufaica (scurta), din mătase într-o singură culoare, vătuită cu lână, cu talia foarte sus, cu mâneci lungi de la talie în jos, matlasată și încrețită. Aceasta are o croială evazate.
• Zapanul (sorț), de mătase sau de stofă subțire, croit drept, în vechime, iar mai recent încrețit. Are și un buzunar. Se purta peste iubca sau șubca.
• Ciulchi (ciorapi) împletiți din lână neagră, lucioasă.
• Cipcik (boneta), de mătase matlasată pe margini. Este folosit pentru prins părul.
• Salika (basma de cașmir) - se pune peste cipcik sau zbornik
• Caseac (basma) în trei colțuri de mătase colorată, cu ciucuri lungi.
• Plotok-ul kistiastai (basma cu ciucuri), de mătase multicoloră care se purta peste kicika.
• Kicika (boneta) de panză.
Zbornik (bonetă) din pânză sau katifea lucrată cu mărgele sau paiete.
Și costumul lipovenesc bărbătesc a păstrat unele elemente vechi, rusești:
• rubaşca (cămașa) de panză colorată în tonuri vii sau de mătase lucitoare, încheiată în față, având mânecile terminate cu manșete înguste.
• stani sau briuchi (pantaloni), nu au o croială specifică. Erau purtați în cizme.
• pois (cordon), asemănător cu cel feminin, fiind împletit sau țesut din lână sau mătase. Se pune peste rubască.
• pinjac (haina), se purta pe deasupra, fiind scurt, din stofă.
• padiovca sau padeuca, (haina lungă) din stofă groasă, de culoare albastru închis, croită ca un caftan puțin evazat, cu clini, fiind socotită haină de sărbătoare astăzi.
Bărbații se încălțau cu ciorapi de lână și cizme, iar pe cap purtau pălării și căciuli de astrahan.
